Mary Campisi : A Family Affair (amazon, 2011)

De cand a inceput sa ninga in Bucuresti, m-am hotarat sa citesc in iarna asta numai carti a caror actiune are loc de Craciun sau... iarna. Zapada, zapada, zapada! Tocmai pentru ca a si fost primul Craciun cu zapada din ultimii ani. Una din primele carti citite, despre care am scris aici, a fost ok - placuta, calduta, cu happy-end, tocmai buna de citit la lumina bradului si menita sa iti lase un zambet pe buze; cartea aceasta insa, a fost o revelatie.

A Family Affair este o poveste profunda despre durere, minciuna, curaj, lasitate si acceptare. Sincer, ma mir ca e gratuita - si acum, cand scriu recenzia, cartea este inca free pe amazon (daca intre timp se schimba asta, un fragment poate fi citit aici). Dar sa revin la poveste...

E iarna si ninge abundent. In timpul unei cine traditionale in familie, Christine Blacksworth afla ca tatal sau, un mare om de afaceri si persoana pe care o respecta cel mai mult, a murit intr-un accident de masina, venind spre casa de la cabana de pe lac unde isi petrecea fiecare weekend. Dincolo de tragicul deces, Christine afla si un adevar zguduitor care o face sa puna sub semnul intrebarii veridicitatea intregii sale vieti si sinceritatea omului pe care il iubea cel mai mult, tatal ei. De 14 ani, acesta avea o alta familie: o amanta, Miranda si o fetita de 12 ani, Lily. Hotarata sa descurce itele acestei povesti care o marcheaza profund si o fac sa isi puna mii de intrebari existentiale, Christine pleca la cabana plina de ura si dezamagire. Acolo insa gaseste o femeie care ii accepta intrebarile si care ii intelege framantarile, o surioara care stie absolut totul despre ea si care o iubeste si un barbat care o intampina cu o ura mai mare decat si-ar fi imaginat ea vreodata. Insa descoperirile nu se opresc aici... pana la final mai sunt multe rasturnari de situatie, pe cat de surprinzatoare si incalcite, pe atat de eliberatoare.

Cartea este extrem de bine scrisa. Mary Campisi reuseste sa surprinda toate emotiile de nedescris care se nasc in situatii de genul asta; povestea m-a tinut cu sufletul la gura pentru ca e greu de imaginat cum se va descalci o astfel de situatie. Autoarea spune ca s-a inspirat dupa o stire adevarata. Oricum ar fi, cartea nu e deloc previzibila; am reusit sa intuiesc vreo doua situatii, insa cu numai cateva randuri inaite - chiar imi ziceam ''bai, sa nu zici ca...'' si apoi s-a dovedit 3 randuri mai incolo ca era cum banuiam... deci perfect din punctul meu de vedere. :D

Ce nu m-a prins a fost relatia Christinei cu Nate; nu povestesc mai multe, insa nu m-a convins povestea lor (desi cartea este axata 99% pe aspectul psihologic, exista si cateva scene 18+, insa la o poveste atat de bine scrisa, cred ca se poate lasa la o parte falsa pudoare). Alte aspecte care mi s-au parut ciudate au fost legate de preferinta ei pentru cealalta familie numai pentru ca duceau o viata mai libera de constrangerile societatii, de motivul pentru care Miranda il ura pe primul ei sot, etc,; le accept insa pentru ca inteleg ca fiecare om are propria parere - la fel ca in realitate, personajele din carte nu sunt perfecte si nu urmeaza nici un sablon de moralitate.

Recunosc, am ales cartea pentru coperta si apoi pentru descriere. Imaginea cu banca seamana izbitor cu o fotografie pe care am facut-o in parc la noi, acum cativa ani - prima fotografie de aici. Oricum, am facut o alegere buna, pentru ca am descoperit o scriitoare care imi place.

Me 10000...% happy,
Lavinia