Despre acest mare spammer, Facebook (1)

Eu nu mi-am făcut cont pe facebook decât in decembrie 2010. Sincer, nici nu stiu de ce am facut-o, probabil dintr-un elan de moment, pentru ca apoi habar n-aveam ce sa fac cu el - cu contul adica. Jurnalul meu e aici, nu e cunoscut decât de puţini oameni si îmi place aşa; atunci cand va sti prea multa lume (sau lume nedorita) adresa, voi parasi locul.

Facebook e bun pentru multe lucruri, unul din ele fiind ca iti poti gasi colegii si oameni dragi cu care ai pierdut legatura. Am aflat ce mai fac ai mei colegi din generala. Asta, desigur, pentru ca, nu-i asa, trebuie sa ne facem toti cont pe Facebook si asa ne gasim cu totii. Peste cativa ani cred ca o sa se poata face recensamantul populatiei globului cu el. Asta nu e neaparat ceva rau, daca nu ne gandim ca esti mult mai expus printr-un astfel de cont.

Partea cu adevarat suparatoare vine cand apare spamul. Da, exact. La fel ca Hi5, si Facebook face spam. Cum? Pai uite asa:

* Ani la rand am fost bombardata cu invitatii sa vad tot felul de profile de hi5, ale unor oameni pe care nu-i stiam; ajunsesera la mine numai pentru ca erau "prieteni" pe hi5 cu o prietena de-a mea. Cum se numeste asta?

* De vreo 3 ani, la fel, numai ca de la Fecebook. Oamenii pe care eram invitata sa mi-i fac prieteni pe facebook erau tot asa, ori prieteni ai prietenilor, ori, de exemplu, o persoana cu care colaborasem odata in interes de serviciu... nici nu stiam cum de s-a facut legatura cu ea, pentru ca ea nu avea emailul meu personal, ci numai cel de serviciu. Culmea, de la prietenii sau persoanele apropiate care aveau cont nu am primit niciodata nici o invitatie. Cum se numeste asta?

* Vine ziua cand imi fac si eu cont pe Facebook. Bun... And now what? Habar n-aveam ce sa fac... Intre timp am pus ceva poze cu mine; am hotarat sa pun mai deloc cu copiii. M-am "legat" de pagini si oameni dragi. Mai cometez pe ici pe colo. Am devenit dependenta de Fortune Cookie, un fel de joculet cu prajiturica cu mesaj, il deschid zilnic. Uneori, cand sunt obosita si plictisita, mai fac teste idioate gen "Ce pitic din Alba-ca-Zapada esti?". Atat. Apoi au inceput fazele...

* As vrea si eu o explicatie pentru faptul ca Y, o prietena de-a mea, e prietena e Facebook cu X, prieten, in conditiile in care cei doi nu si-au spus niciodata mai mult decat decat un "Salut" si nu au absolut niciun lucru in comun? De fapt au, ma au pe mine... presupun ca prin prisma dragului de feisbuc au primi invitatii.

* Apoi am ajuns sa fiu prietena cu M, prietena cu D de fapt, dar pe care nu o cunosc si cu care nu am vorbit niciodata.

Apoi azi, mare faza, Facebook imi cere sa ii mai dau o adresa de mail, ini cazul ca o pierd pe asta. Zau, ce sanse sunt sa uit vreodata parola unei adrese pe care o folosesc de 6 ani... Acum am ajuns sa imi para rau ca mi-am facut cont.

Trimiteți un comentariu

0 Comentarii