Picnic în parcul Izvor

Cică pe 16 mai a fost Ziua Familiei. Nu știam, dar tot am petrecut în familie. Intenționam să mergem la Antebellum, expoziția și parada de mașini de epocă, dar nu am mai ajuns, așa că am luat-o încet pe jos până în parc. Și bine am făcut, că a fost super. Parcul e foarte mare. Dar FOARTE mare. Cu mult gazon și pomi destul de răruți, ceea ce a însemnat că am putut lăsa copiii liberi, pentru că erau ușor de urmărit.  Ne-am permis să ne așezăm pe iarbă, la umbră ca să păpăm câte ceva; nu ne-a fluierat nici un gardian. În rest, nori mari alergând pe cerul albastru-albastru ca ochii Mariei, vânticel răcoros numai bun ca să nu se supraîncingă doi părinți cu copii în cârcă, lume relativ multă (mai ales la locul de joacă pe care l-am ocolit strategic), cer liber, liniște, aer curat, liniște, mult cer liber. Mai mergem.