iubirea

Acum mult timp, sa fi fost anul trecut, am avut o discutie cu Mihai in care mi-am dat seama ca ma vede ca pe un robot setat (de fapt era vorba de o sclava) sa ii hraneasca, sa ii spele, sa ii culce. Nici pomeneala de celelalte lucuri pe care le fac cu ei si despre care eu credeam ca au pondere mai mare si, respectiv, importanta.

Azi l-am intrebat intr-o doara si cu inima stransa, dar pregatita pentru orice raspuns.

- Ce iti place tie la mami?

S-a gandit fix o secunda:

- Iubirea...
:D
- Adica ce anume?
- Cand se strangem in brate, cand ne prostim si facem haiosenii si radem...

Adevarul este ca am devenit mult mai... ''rezonabila'' din punctul lor de vedere. Nu mai tin la reguli numai pentru ca ''asa trebuie''. Adevarat, mai imi pierd rabdarea, mai gresesc, dar sunt constienta de ele si ma corectez pe cat posibil, incercand sa invat mai mult pentru data viitoare.

Nu sunt perfecta, nici nu imi doresc, insa stiu ca sunt pe drumul cel bun.

xo,
lav

Trimiteți un comentariu

2 Comentarii

  1. Imi amintesc raspunsul de anul trecut pentru ca mi-a atras atentia intr-un anume fel...ce evolutie faina. Din bucatareasa, experta-n dragaleli.

    RăspundețiȘtergere
  2. :) Da, pentru ca am fost extrem de trista atunci, m-am luptat si am evoluat. Si inca mai am :) Iar cand zic ca m-am luptat, chiar a fost o lupta: cu modul in care am fost eu crescuta, cu sabloanele din societate, cu stresul de zi cu zi...

    RăspundețiȘtergere