Construcţiile lui Mihai

Lui Mihai îi place mult să construiască cu cuburile. De fapt, cred că aspectul ăsta e legat de faptul că îi place să ordoneze lucruri.

Până nu demult ordona maşini, figurine, dinozauri, ba chiar uneori face la fel şi cu cărţile mele. Intră într-un fel de stare calmă, ceea ce e mine mă bucură, pentur că nu mai îl văd alergând ca un titirez de colo-colo. Şi se vede că e foarte concentrat şi că îi place.

Maria strică totul când vine ca paraleoaica şi sare direct pe ”aranjamentele” lui. Evident, la început au fost ţipete şi bătăi între ei din cauza asta - acum Mihai ştie că dacă i le strică el le poate face din nou şi poate vor fi chiar mai frumoase. Asta i-am tot spus, ca să evit conflictul dintre ei, acum nu mai ştiu dacă am făcut bine sau nu. Nu cred că apucă să se bucure de ceea ce a făcut, având mereu sentimentul că totul trebuie făcut pe fugă - nu vreau să crească astfel. Până la urmă, Maria trebuie să respecte spaţiul lui şi să îl lase în pace. Până acum, din cauză că e mai mică şi nu înţelege mereu, domnişoara a cam fost lăsată să facă ce vrea, în detrimentul lui - toate astea au avut ca rezultat faptul că el a cam renunţat să se mai joace aşa, iar lucrul ăsta nu îmi place.

Orice activitate care îl face să se concentreze, să stea liniştit, să gândească trebuie încurajată, mai ales în cazul unui copil hiperactiv ca el. Working on this...

Mai jos, câteva din construcţiile lui, la care foloseşte absolut toate cuburile, iar la final se mai uită după altele. Mie mi se pare extraordinar ca un copil de 3 ani să facă aşa ceva, chiar şi pentru faptul că acum un an, când mi-a cerut să îi construiesc un castel din cuburi, nu am ştiut. Acum ştiu, pentru că am învăţat de la el. :)







Şi mai cred, în general, că avem multe de învăţat de la copii, pentru că viaţa, responsabilităţile şi experienţele (uneori terne) de zi cu zi ne-au făcut, sau cel puţin pe mine, să uităm multe lucruri frumoase, copilăreşti şi să ne îngropăm creativitatea şi imaginaţia undeva sub stratul de ”cum trebuie” al lumii adulte.

Trimiteți un comentariu

1 Comentarii

  1. foarte frumoase constructiile facute de mihai. asta imi da speranta ca peste un an si Dante va construi cu placere, deocamdata ii place sa construiesc eu iar el sa darame cu ciocanelul. eu am gasit un joc asemanator dar din burete, uite aici: http://copiisimamici.blogspot.com/2011/01/micul-constructor.html
    cat despre concentrare , da , si eu cred ca e bine ca un copil sa aiba momentele lui in care sa-si descatuseze creativitatea, imaginatia, altfel decat prin efortul fizic.La noi desenul este refugiul.
    vavaly

    RăspundețiȘtergere