Au iesit afara pe la 12 si deja era innorat. Dupa vreo 30 de minute a inceput sa ploua usor. Ei s-au asezat langa iaz, sub bolta urcata in par, deci la adapost de ploaie, si au inceput sa vorbeasca despre documentare, vulcani, monstrii si cine va stinge lumina din tunelul mortii :)))) Mihai ii vorbea Mariei despre copiii lui pierduti, niste monstruleti pe care ii numeste Mlastinosul, Vulcanel, Ciuf-de-aer, Murdarici si Robotzel. ''N-o sa ai timp sa-i gasesti'', ii zice ea. ''Ba, da, Maria, tu glumesti? Am timp 5000 de ani, ca numai dupa 5000 de ani o sa erupa vulcanul.'' Cand ploaia a inceput ceva mai tare, mi-au cerut umbrelele si, desi parca nu voiam sa ii mai las, nu am rezistat la bucuria si entuziasmul lor si... dusi au fost.
Au zis ca vor sa vada cum se inunda strada... ramasita de amintire si experienta de la ultima ploaie, cand chiar s-a inundat strada si curtea si, de altfel, ziua din care s-a cam instituit obiceiul ca ei sa iasa afara cand ploua.
Pe la 14, cand s-a oprit ploaia, au inceput sa joace fotbal si s-au noroit pana la genunchi. Nu i-a certat, asa cum se obisnuieste, ca vai Doamne, ce s-au murdarit, ci am ras cu ei si m-am bucurat ca nici ei, care de obicei nu se suporta cu murdarie, nu au mai avut reactia asta.Dupa inca vreo 30 de minute de fotbal, au intrat in casa si acum tot aici sunt. Nu mai e chip sa iasa, pentru ca Mihai vrea sa se uite la documentarele lui - semn ca e obosit; pana atunci, se delecteaza cu Mariuca pe tableta, ''citind'' niste carti cu fiinte fantastice.
Nice day 2day,
Lav
0 Comentarii