Si m-am dus pe aripile vantului (1939)

Pana duminica trecuta cred ca eram singura din generatia mea care nu vazuse filmul Gone With The Wind. Sau cel putin singura alaturi de alte cateva, oricum putine la numar. Nu am inteles niciodata atractia spre cartea/povestea/filmul asta cand eram adolescenta si nici mai tarziu. Apoi a venit anul asta, in care mi-am zis sa incerc de toate, asa ca... pam! Bine, ideea de a-l vedea mi-a incoltit in minte si dupa ce am vazut intr-o emisiune pe History cum arata o trusa medicala din perioada razboiului civil. Uh-ah-auci!

Nu are rost sa vorbesc despre carte sau despre poveste, e plin internetul de review-uri bune si informatii. Ca idee: carte, film.

Stiu ca mamei ii placea sa se uite si probabil s-ar mai uita si acum, daca ar mai fi dat la televizor. Eu stiu sigur ca am incercat sa ma uit, dar la vremea aia putin imi pasa de povestile de dragoste; imi aduc aminte numai de tonul tafnos al lui Scarlet si rochiile. Si rochiile... Rochiile! Daca Mariuca ar fi suficient de mare si s-ar fi uitat cu mine, sigur ar fi fost entuziasmata. Urmeaza asadar o postare cu imagini multe si mari. :D



  
 Olivia de Havilland, ca Melanie
 
 
 Belle

Nu am inteles niciodata preferinta reprezentantelor sexului feminin pentru Scarlett - pentru ca nu de putine ori s-a intamplat sa citesc in reviste sau in poll-uri ca o considera un model sau personaj preferat. O femeie rasfatata si impulsiva, care nu prea stie ce vrea, nu mi se pare ca poate fi un model. Este insa adevarat ca am simtit ca felul ei de a fi se regaseste si in noi - noi toate am fost la un moment dat ca ea si poate tocmai faptul ca nu este perfecta e lucrul care o defineste si ne-o apropie. Din pacate, revine cu picioarele pe pamant prea tarziu... pentru ca, la un moment dat, va veni si momentul lui ''frankly, my dear, I don't give a damn''. Inteleg, pe de alta parte, fascinatia pentru Rhett Butler.

Da, voi citi si cartea. Dupa cum spuneam, e anul in care imi largesc orizonturile si citesc orice imi cade in mana. Nu am scris pana acum si nici nu voi insista, insa motivul principal pentru care m-am uitat la film a fost contextul istoric; si imi place ca aflu tot despre cum traiau oamenii odata, despre cum gandeau si despre cum era viata atunci.

Enjoy the dresses :)
Lavinia

Trimiteți un comentariu

0 Comentarii