Azi am invatat ca: ''parole, parole'' ca mod de viata

Doua lucruri mi-au atras atentia in seara asta, ca niste becuri stralucitoare; si le-am aflat intamplator, dar au venit fix cand trebuia, lucru ce imi confirma ca nimic in viata asta chinuita nu e intamplator.

A.

B.

Cum ar fi sa mergem soptit prin vietile celorlalti?
Cum ar fi sa nu mai flecarim atata despre oricine,
oricand, oricum? Cum ar fi daca ar trebui sa ne
caram in spate fiecare cuvant pe care l-am spus?...  

Pentru multi, A e un stil de viata si nici prin gand nu le-ar trece sa-si puna intrebarile de pe urma, B. Nu pot fi fericiti prin ei insisi sau alaturi de cei care ii iubesc. Trebuie sa suga seva vietii din tot ce prind si nu considera nimic sfant in afara de propriile interese si propria fericire. Greseala celor deranjati de asta este ca le pasa - recomand repetarea lectiei ''how many f**** did you give today?''

Spor la invatat,
Lav