Pe foarte scurt, povestea începe cu sosirea tânărului Merlin în Camelot, în casa vraciului Gaius, care îi devine profesor. Sunt timpuri grele, pentru că regele Uther Pendragon consideră că magia este un lucru rău, a interzis practicarea ei şi a ucis mulţi adepţi. Merlin trebuie să îşi ţină ascunse puterile la sfatul înţeleptului Gaius, dar nu se poate abşine să nu le folosească în slujba binelui, pentru a-şi salva prietenii la nevoie. Tânărul nostru vrăjitor îl întâlneşte pe Arthur şi, deşi nu se înţeleg deloc la început, îi devine servitor. Apar Morgana, Guinevere (ador numele ăsta!!!), Mordred (am zis că diferă de legenda cunoscută), Lancelot... În serial mai apar fiinţe magice, un dragon bătrân, spiriduşi, zâne, vrăjitori, cavaleri, domniţe...
Ceea ce m-a uimit la acest serial au fost, în primul rând, scenariile. Fiecare episod ar putea foarte bine să fie un film în sine, pentru că au fiecare o poveste foarte bine închegată, presărată cu situaţii haioase, momente tensionate şi scene superbe de acţiune. Actorii joacă foarte bine; deşi primele episoade au fost mai lejere, practic de acomodare cu povestea, de la al 4-lea episod al primei serii simţeam deja că unele personaje au crescut (personajul Arthur, în special), că s-au dezvoltat ca urmare a păţaniilor prin care au trecut... Iar asta e important. Efectele vizuale sunt de asemenea foarte, foarte bine realizate pentru un simplu serial de televiziune şi serialul, în general, arată o mare atenţie pentru detalii din partea producătorilor.
 |
| de la stânga la dreapta: Uther Pendragon (Anthony Head), Arthur (Bradley James), Merlin (Colin Morgan), Gaius (Richard Wilson), Morgana (Katie McGrath) şi Guinevere (Angel Coulby). |
După mine, Merlin face parte din serialele old-school: este uşor de urmărit (dar deloc simplist!, spre deosebire de altele), are faze amuzante, scene bune de acţiune şi reuşeşte să reînvie atmosfera medievală fără băi de sânge şi violenţă inutilă. Spun asta pentru că observ din ce în ce mai mult o tendinţă spre realism care pe mine mă deranjează olecuţă; mă refer la HBO şi la al său nou serial, Urzeala Tronurilor (deşi pe aceeaşi linie se încadrează şi Spartacus, Tudors şi Rome). Merlin este ca o poveste citită în cărţile de când eram mici, care te duce pe aripile ei departe şi care te face fericit, indiferent de final. Celelalte nu au nimic în comun cu naivitatea aceea a copilăriei, motiv pentru care te ţin ancorat în realitate (e suficient să vezi primul cap tăiat şi sângele care ţâşneşte ca să îţi dai seama, apoi ajungi să te întrebi de ce au atâta violenţă şi morbiditate nenecesare).
După cum am spus mai sus, eu sunt complet îndrăgostită de serialul acesta. Eram sătulă de crime sau adolescente ahtiate după bani şi sex, nave spaţiale nu prea o să mai văd curând, aşa că aveam nevoie de o gură de aer curat şi de subiecte de visat (că de când am început să mă uit, am reînceput să visez).
Momentan există numai trei sezoane, însă anul acesta se va începe filmarea celui de-al patrulea pe care e posibil să îl vedem în primăvara lui 2012. Eu de abia aştept :D (mai ales că nu se ştie dacă se va continua Stargate Universe).
Pentru mai multe informaţii despre Merlin (2008-) recomand wiki, imbd şi situl oficial, BBC/Merlin.
-----------------------------------------------------------------------------------------
){kind=link}
0 Comentarii