Cartea este de format relativ mic (cam cât un caiet obişnuit), e cartonată dar uşoară, rezistentă; şi paginile sunt cartonate, iar imaginile sunt realizate prin tehnica tăierii, cu inserţii de plastic strălucitor... numai bun să atragă privirile prichindeilor.
Atenţie însă! Decupajele arată minunat, dar sunt şi punctul slab al cărţii; Maria a băgat frumuşel degetele prin ele şi a traaaaas, ca să vadă mai bine auriul de după coral, după cum se vede din imaginea de mai jos.
În carte sunt prezentate animale marine şi un scafandru, culorile de bază plus auriul şi argintiul (asta nu am mai văzut în nici o carte de până acum), numerele şi diferite moduri de joacă pornind de la imagini.
 |
| Când i-am învăţat despre auriu şi argintiu, au fost curioşi. Mihai a întrebat: ”Şe sunt astea?” ”Sunt culori”, i-am răspuns, deşi nu eram prea sigură de mine. ”Şe culori?” ”Păi auriul este galben strălucitor, iar argintiul este alb strălucitor, ca atunci când bate soarele puternic.” |
Cartea oferă o ocazie bună să îi învăţăm despre mediul acvatic, despre vieţuitoarele sale şi despre cum putem noi, oamenii să ajungem la ele. Mihai a pornit un fel de joc de-a ascunselea cu animalele marine din imagini; unul din noi întreba ”Unde se ascunde... scoica?” şi ceilalţi doi căutau cu privirile şi răspundeau - câştiga cine zicea primul.
Prezentarea scafandrului cu elementele de bază ale echipamentului sunt importante pentru ca cei mici să înţeleagă că noi, oamenii, nu putem intra în apă oricum, aşa cum mergem pe uscat, ci avem nevoie de un tub de aer şi o mască specială. ”Dal de şe, mami?” ”Fără tubul cu aer nu putem să respirăm sub apă. Vezi furtunul care iese din tuburile de aer si îi intră în gură? Pe acolo respiră el aerul. Masca ajută ca să nu intre apă în ochi”.
){kind=link}
0 Comentarii