de-ale mele

despre lucrurile pe care le invat(am) toata viata

mi-au trebuit ani de zile ca sa inteleg ca lucrurile neplacute pe care le spun oamenii nu au legatura cu mine, ci cu ei.
mi-au trebuit apoi luni de zile ca sa invat sa devin puternica.
gasisem ceva haios pe fb, ieri...


desigur, e cel mai usor sa devii o reflectie a lucrurilor rele care vin. dar ce mai iese bun din asta, atunci? nimic. un rau nu poate fi indreptat decat cu bine. + si -. yin si yang
si acum ca am invatat toate astea, mi-a mai ramas un ultim pas: sa invat sa nu las toate astea sa ma schimbe. pentru ca, desi stiu de atatia ani de zile, inima inca se mai pateaza cand simte ceea ce primeste, gandul inca se mai uimeste cand asculta ceea ce aude si, in timp, colturile gurii, odata indreptate in sus ca o pasare cu aripi intinse in zbor, ajung sa cada, iar gura devine o paranteza cazuta. in timp, lumina din ochi piere, pentru ca stie deja la ce sa se astepte...
acum, nu mi-a mai ramas decat sa invat sa las toate astea sa treaca prin mine. 

lav

About Lavinia

Un produs Blogger.