Razvratirea unui dependent

         Uneori... Uneori realitatea ma bate peste obraz ca o coada de peste imputit, tocmai pentru a ma opri din ceea ce fac si a ma forta sa deschid larg ochii, ca sa vad adevarurile din jurul meu.
         Ok, multumesc, draga realitate, te vad, te stiu de atat de mult timp ca deja mi s-a uscat inima, cu o jumatate de plaja de nisip in jurul ei. Nu trebuie sa iti scuturi slapii prafuiti pe rochia mea ca sa ma faci atenta si da, ma tem de tine, de aia si prefer sa te tin departe, ba chiar sa te uit. Mi-a facut placere sa ne intersectam iar. Nu, desigur ca nu te inlatur de tot din viata mea... numai ca o sa uit de tine pentru inca ceva timp, ok? Ma duc sa ma imbat. De fericire.

[In psihologie si in tratarea dependentei de anumite substante, unul din cei mai mari pasi inainte este sa recunosti ca ai o problema. Urmeaza anumite alte etape, dupa care, alt mare pas inainte este personificarea problemei, privirea ei din afara si imaginarea unui dialog. :)]