Azi, de 11 septembrie am fost la o zi de nastere. Am ras, am cantat La Multi Ani!... Mai tarziu, acasa, dau drumul la tv ca sa ma relaxez putin si peste tot erau numai documentare sau discutii despre 11-le septembrie al americanilor. Cata durere... si dincolo de adevarata durere, propaganda ne omoara. Asta, desigur, daca o las. Cum ni se aminteste din timp (cu o saptamana inainte) de ce urmeaza sa comemoram... Ma intreb, vorbeste cineva o zi intreaga (desi cred ca si maine va fi la fel, deci nu numai o zi) despre copiii care mor in Africa sau despre alte calamitati la fel de mari? Nu, pentru ca nu ii intereseaza pe ei.
Sting scarbita tv-ul si intru pe net, macar sa lucrez, daca nu pot dormi. Pe FB, la fel... Am gasit insa un comentariu pe care simt nevoia sa il subliniez:
Dear USA, Your 9/11 is our 24/7...
Punct.
0 Comentarii