Ieri mi-am rătăcit pentru a patra oară (cred) telefonul mobil. Nu am putut decât să ajung la concluzia că probabil nu merit să am un mobil, din moment ce nu îl şi pot păstra. Ca să nu mai spun că telefonul de dinaintea acestuia, pe care citeam cărţi în draci, a fost muşcat de câine. Da, muşcat de câine, adică distrus şi bălit din plin, şi nu m-ar fi deranjat, că am splălat cu grijă balele, numai că patrupedul a bulit cu colţii slotul unde se baga cartela, aşa că e de nefolosit.
De ieri aşadar, îmi caut mobilul. Şi am căutat, nu glumă. Pe sub pat, pe sub canapele şi fotolii, prin cutiile cu jucării ale celor mici, ba chiar şi la ei în pătuţuri. Nimic. Şi tocmai acum, când chiar îmi trebuie.
I must be The Stupid, altă explicaţie nu găsesc. Vorba aia, se întâmplă o dată, de două ori, dar deja mai încolo trebuie să îţi pui nişte întrebări. Şi jur că am încercat să îl tratez - pe mobil -, ca pe un telefon fix, adică îl ţineam numai pe o etajeră. Dar asta a funcţionat numai câteva săptămâni. Acum,
UPDATE:
La o oră după postarea asta, l-am găsit. Dar era descărcat (ştiam asta) şi atunci nu am mai găsit încărcătorul. DAMNNNNNNN!
După încă vreo oră de stres, gata, found it!
Sper - sper - că mi-a fost învăţătură de minte şi să nu se mai repete. :)
0 Comentarii