Duminica ne si vin. Niste papusele dragute, pe diferite variante de culori - verde majoritatea, dar si roz, mov, portocaliu, turcoaz -, care au agatatoare si care se pot pune apoi la telefonul mobil sau la ghiozdan... Foarte dragute. Nu uita sa scrii ca sunt de la el, adauga. Ok, fac niste biletele pe care scriu cat pot eu de frumos "La Multi Ani de Martisor", semnez cunumele lui si, ca sa fie haios, fac si o fatzuca zambitoare. Le bag frumos intr-o punga, cu dragoste. Sunt multumita de rezultat. Zambesc, amintindu-mi de mine cand eram si eu la scoala si primeam martisoare, uneori chiar cu dedicatie speciala. Acum e randul altor fete sa se bucure, asa cum m-am bucurat eu acum 25 de ani... De dimineata la gradi, agitatie mare. Nu e singurul care aduce martisoare pentru colege, ba chiar si fetele au adus ca sa imparta intre ele. Ok, deci astia mici isi dau martisoare de pe acum... Nu-mi mai aduc aminte cum era cand erau eu la gradinita.
Pe hol, Alexandru, colegul lui de dulap si prieten, zice mandru ca si el are martisoare pentru fete. Da, zice Mihai mandru, dar eu am niste martisoare-papusi. Offf, imi spun in gand... in mod normal i-as fi zis ca toate martisoarele sunt frumoase, dar tac - o sa vorbesc in alt post de ce; motiv important si interesant. :)
Eu habar nu am cum sa procedez... asa-s eu, mai moscaita. Plus ca e multa agitatie mare de mame si copii de holul gradinitei, iar holul e foarte mic, conditii in care ma pierd. Vad ca mama lui Alexandru ii da cate un martisor din punga lui si il trimite sa le dea fetelor si sa le pupe, asa ca trec si eu si fac la fel. Mihai le da martisorul si se cam jeneaza sa le pupe - baiatu' lu' mama. In fine, tot prinde cateva.
Apoi intra in clasa, sa le dea si fetelor de acolo. Ma cuprinde o mica panica - nu le cunosc pe toate colege lui -, dar hotarasc sa le ofere tuturor care se afla in momentul ala in clasa. La o masa, un grup de trei fetite... Una vine spre el, eu ii zic sa ii dea martisorul. Ea se duce inapoi, celelalte fete il vad si sunt brusc interesate. De la cine e? Uite de la el, si arata cu degetul spre Mihai. Una din ele vine spre noi. Eu, cu mana in sacosa, dupa obiectul de interes. Mihai, imi dai si mie un martisor? Da, sigul ca da. Apoi cealalta ajunge si ea rapid. Ba il si pupa drept multumire. Trag concluzia ca le-au placut martisoarele-papusa. Toata lumea e fericita. All's well when it ends well.
PS - martisoarele cu cei doi copilasi din poza sunt luate de ai mei pt M si M
0 Comentarii