Asteptandu-l pe Tudor

Tudor este un băiețel mic și iubit care va ieși în lumea noastră mâine, adică sâmbătă mai exact. Mămica și tăticul lui au făcut toate pregătirile și îl așteaptă nerăbdători, mai ales că burtica în care locuiește acum, deși este mare-mare, aproape cât mingea uriasă a lui Mihai, a devenit neîncăpătoare. Tudor este mare și trebuie să iasă din burtică.

Mihai știe demult de Tudor și îl așteaptă. Știe că, la fel ca toți bebelușii, și Tudor a crescut în burtica mămicii lui. Și a crescut, și a crescut, până s-a făcut suficient de mare cât să poată să iasă de acolo, așa că mămica lui se va duce la doctor, iar doctorul va face o tăietură în burtică și Tudor va ieși afară. Ok? Da... Oricum, Mihai îl așteaptă de mult timp, ba chiar a spus că o să ii dea mașinuțele lui ca să se joace cu ele. Desigur, i-am spus că la început Tudor va fi bebeluș, nu va ști să vorbească, ba chiar va dormi toată ziua... asta până când va mai crește puțin și se vor putea juca. I-am dat-o pe Maria drept exemplu. Ea nu prea știe care e faza cu Tudor și cu burta mare, dar se bucură când aude de bebe.

Iar eu... eu de abia aștept să văd iarăși un bebe mic-mic și sper să nu mă mai apuce emoțiile, să nu îmi mai tremure mâinile și să nu mă apuce transpirațiile când o să fie să îl iau și eu în brațe. Asta, peste ceva timp.

Până atunci, îi dorim lui Tudor să fie sănătos, mămicii lui să fie puternică și optimistă, iar tăticului... să nu leșine de bucurie pe acolo. :D

Trimiteți un comentariu

0 Comentarii