The Apartment (1960)

In ultimele 2 zile am vazut 3 filme, lucru mare in cazul meu. De obicei, ne petrecem zilele privind fie Seinfeld (cred ca e pentru a 5 oara, oricum e stiut faptul ca e un serial de care nu te poti plictisi si pe care il poti revedea de nenumarate ori), fie Stargate Atlantis ori SG-1 :D.

Revenind...

Ieri am vazut The Apartment (Apartamentul), film din 1960, in regia lui Billy Wilder si avandu-i ca principali actori pe Jack Lemmon si Shirley MacLaine.

Povestea este simpla si foarte amuzanta. Si foarte actuala.

CC Baxter lucreaza la o firma de asigurari, intr-una din acele sali imense cu birouri insiruite ca pentru roboti. Acest lucru nu il deranjeaza insa, din contra, el sta sa lucreze chiar si peste program. Ciudat, nu? Ei bine, misterul se evapora cand CC ajunge in fata blocului sau si vede lumina aprinsa in apartamentul lui: nu poate intra pentru ca nu este liber. Asa aflam ca omul nostru, constrans de imprejurari, dar si pentru ca este un tip prea bun ca sa spuna "Nu", a ajuns sa isi lase sefii sa se distreze cu amantele in apartamentul sau; are chiar si o agenda in care ii programeaza riguros, si pentru ca, totusi, trebuie sa se aleaga si el cu ceva dupa toate astea, ei ii promit fie o marire de salariu, fie un post mai bun in cadrul companiei.

Dupa ce amorezii pleaca, el intra si face curat, asta dupa ce trebuie sa dea mii de explicatii vecinilor pentru faptul ca isi tine cheia sub pres, de ce e mereu galagie, de ce si cum rezista la atatea petreceri, motiv pentru care unul din vecini, un medic simpatic, ii cere sa isi doneze corpul unei facultati de medicina, pentru a fi studiat post-mortum.

In fine, cand ajunge omul sa manance linistit in fata unui film la tv, incepe o reclama. Zappeaza repede, la maxim 5 secunde, e scarbit de violenta de pe celelalte posturi, da inapoi unde se anunta iar inceputul filmului... dar nu inainte de a mai lua o pauza publicitara; suficient cat sa-i ramana mancarea in gat si sa ii piara cheful de film.

Scena este absolut hilara. Si atat de actuala...

Filmul continua, cum altfel, decat cu o poveste de dragoste. CC se indragosteste incet dar sigur de liftiera de la serviciu, Fran Kubelik, singura care poarta o floare la butoniera. Ea il remarca pentru ca este singurul barbat care isi scoate palaria cand intra in lift, in semn de respect fata de ea. Nu si-ar fi vorbit niciodata, daca el nu ar stranutat in lift, racit fiind dupa o noapte ploioasa petrecuta in parc... pentru ca apartamentul sau nu era liber. In scurt timp el descopera ca Fran este de fapt amanta unuia din sefi. De aici, filmul parea ca a ajuns intr-un impas. Ce femeie ar parasi un barbat bogat, fie el si casatorit, pentru altul mai sarac?

Ei bine, asta ramane de vazut...

The Apartment a gastigat 5 premii Oscar, printre care si cele pentru cel mai bun regizor, scenariu si cel mai bun film. Tot de pe pagina de pe IMDB a filmului am aflat un amanunt dragut: Billy Wilder a facut in film referiri la alte filme importante, Grand Hotel si The Lost Weekend. M-a dus cu gandul la Hitchcock, mai ales ca referirile sunt foarte subtile. Un punct in plus.

Un alt moment super-amuzant este cand CC gateste. Amuzant de doua ori pentru mine: CC si Fran parca sunt sotul meu si cu mine, atunci cand el gateste (adica mereu) :)).



citate retinute din The Apartment:
"When you're in love with a married man you shouldn't wear mascara." - Fran Kubelik

"Why do people have to love people anyway?" - Fran Kubelik

"Some people take, some people get took. And they know they're getting took and there's nothing they can do about it." - Fran Kubelik

"Ya know, I used to live like Robinson Crusoe. I mean shipwrecked among 8 million people. And then one day I saw a footprint in the sand and there you were." - C.C. Baxter

"You mean you bring other girls up here?" - Sylvia. "Certainly not! I'm a happily married man." - Kirkeby